Argedava – capitala uitată a lui Burebista

Argedava, un nume care, pentru cei mai multi dintre romani, nu spune nimic. Sau poate doar starneste vreo amintire uitata prin vreun colt al mintii, culeasa din vreo carte veche de istorie. Si totusi, mareata capitala a lui Burebista se afla la doar cativa kilometri de Bucuresti, zacand uitata si asteptand inca sa-i fie dezvaluite misterele.

Localizata in localitatea Popesti, judetul Giurgiu, Argedava a fost cercetata de Vasile Parvan, care a concluzionat ca aici si-a avut resedinta maretul rege dac Burebista si ca aici a fost centrul politic si administrativ al imensului teritoriu pe care acesta, in urma campaniilor sale, si l-a adus sub ascultare. Gandindu-ne la acest teritoriu, putem sa ne imaginam ca aceasta asezare era una extrem de importanta in spatiul european al acelor vremuri. Argedava a fost clădita pe o terasa, dominand valea Argesului, fiind aparata din trei parti de baltile din lunca, iar dintr-o parte de trei santuri transversale si de un val de pamant. Totusi, la o prima privire de ansamblu a zonei, oricine poate realiza ca terasa despre care vorbim adapostea doar cladirile de interes public, administrative si resedinta regala, orasul intanzandu-se, practic, pe hectare intregi in jurul colinei.

Localizata in localitatea Popesti, judetul Giurgiu, Argedava a fost cercetata de Vasile Parvan, care a concluzionat ca aici si-a avut resedinta maretul rege dac Burebista si ca aici a fost centrul politic si administrativ al imensului teritoriu pe care acesta, in urma campaniilor sale, si l-a adus sub ascultare. Gandindu-ne la acest teritoriu, putem sa ne imaginam ca aceasta asezare era una extrem de importanta in spatiul european al acelor vremuri. Argedava a fost clădita pe o terasa, dominand valea Argesului, fiind aparata din trei parti de baltile din lunca, iar dintr-o parte de trei santuri transversale si de un val de pamant. Totusi, la o prima privire de ansamblu a zonei, oricine poate realiza ca terasa despre care vorbim adapostea doar cladirile de interes public, administrative si resedinta regala, orasul intanzandu-se, practic, pe hectare intregi in jurul colinei.

Numele Argedava ar putea fi interpretat drept „cetatea de pe Arges”, daca avem in vedere faptul ca „dava”, in limba daca, avea intelesul de „oras,cetate,asezare intarita”, iar Argesos era numele dat de stramosii nostri daci raului numit de noi astazi Arges.

Astazi, niciun semn sau indicator nu marcheaza drumul sau intrarea in sit, doar satenii va pot calauzi catre zona respectiva. Paradoxal lucru, in conditiile in care Argedava a fost declarata rezervatie arheologica de catre Ministerul Culturii. Urmele si semnele locuirii milenare a acestei vetre abunda la tot pasul. Calatorul curios descopra aproape la fiecare pas fragmente de ceramica antica, fie ca vorbim de cioburi de vase sau tigle de lut ars sau nears folosite la constructii. Dintre scrierile antice care fac referire la numele Argedava si la localizarea acestui oras, amintim doar Geografia lui Ptolemeu si Tabula Peutinegeriana.

De la oamenii din sat am aflat legendele locului, care vorbesc despre anumite descoperiri facute de arheologi in anii 1950 si 1970, descoperiri ascunse opiniei publice. Anumiti participanti la sapaturile de atunci sustin ca, in zona Argedava, dar si in loclitatea invecinata Novaci, ar fi fost dezgropate schelete de uriasi sau anumite obiecte ce ar fi determinat membrii echipei de arheologi sa le evacueze cu ajutorul unor camioane ale armatei si dupa alungarea satenilor ce participau la sapaturi ca zilieri.

Mai mult, localnicii povestesc despre arme si bijuterii descoperite in acest areal, multe dintre ele dezgropate intamplator, de catre sateni, in cursul araturilor terenurilor din jurul colinei. Dezinteresul actual manifestat de forurile in masura sa cerceteze si prezerveze acest sit de maxima importanta pentru zona estica a Europei, ne determina sa luam in considerare ca aceste legende s-ar fi construit pe marginea unor adevaruri si ca nu se doreste o rescriere a istoriei nationale.

Este greu de inteles cum de Argedava nu este nici macar semnalizata printr-un panou la fata locului, in timp ce in tari precum Grecia, Italia sau Bulgaria, chiar si asezarile antice de importanta secundara, simple vetre rurale, sunt cercetate, catalogate si introduse in circuitul cultural si turistic.

Dovezile care se pot gasi aici la tot pasul releva ca locuitorii antici ai orasului construiau din piatra, ca foloseau conductele de teracota pentru sistemele de incalzire a cladirilor publice si locuintelor domestice, dar si ca pozitionarea orasului pe malul Argesului, artera navigabila la acea vreme, facea din capitala lui Burebista un centru mestesugaresc si comercial de prim rang. Potrivit opiniei unei parti a istoricilor, intemeierea Argedavei s-ar datora unui principe dac ce a domnit anterior lui Burebista, fapt ce impinge zorii acestei asezari in sec.II i.e.n.

Deocamdata, in absenta unor cercetari amanuntite in teren sau a publicarii detailate a rezultatelor sapaturilor efectuate in ultima jumatate de secol, nu ne ramane decat sa speculam asupra intinderii, importantei, aparitiei si declinului acestui oras. Un lucru este cert, anume ca Argedava este departe de a-si fi dezvaluit secretele, iar ignoranta celor in masura sa ajute la dezvaluirea lor poate fi interpretat drept un semn de rea-vointa.

In urma cu ceva ani, am demarat aici o actiune de curatenie menita sa scoata din sit gunoaiele pe care satenii le depoziteaza aici de o buna vreme. Actiunea a fost un suces, la ea participand zeci de voluntari ce au raspuns chemarii noastre. Insa, de atunci incoace, nimeni nu a mai miscat un deget pentru protejarea acestui loc atat de important in istoria noastra.